Slabit pe baza de stres, Stresul, cortizolul si slabitul

Google Plus Stresul e un rău în toate.

Îţi slăbeşte imunitatea, dă peste cap digestia, afectează inima, ficatul, sistemul nervos, duce la căderea părului şi chiar la scăderea randamentului sexual. Pe lângă toate acestea, îngraşă.

Dar cercetarile gasesc tot mai multe efecte negative ale acestuia, printre ele numarandu-se si cresterea in greutate. Chiar daca mananci sanatos si faci miscare, stresul cronic te poate impiedica sa scapi de kilogramele nedorite sau chiar sa mai adaugi altele.

Medicul Camelia Ştefănescu ne explică legătura dintre stres şi kilogramele în plus. Ştim cu toţii că, dacă vrei să slăbeşti, sau să-ţi menţii greutatea, trebuie să faci sport şi să ai grijă ce, cât şi când mănânci.

Care sunt implicatile mancatului pe fond nervos?

Prea puţin luăm în calcul stresul, deşi el are un mare cuvânt de spus. E secretat de organele suprarenale, rolul său fiind acela de a creşte şi întreţine instinctul de supravieţuire, de «luptă sau fugă». Practic, îţi dă putere fizică şi energie atunci când te simţi în pericol.

Care e legătura cu mâncarea? Poate ţi se pare amuzant, însă în acel timp creierul tău slabit pe baza de stres că a folosit calorii pentru a-ţi rezolva stresul. Adică ai fugit, te-ai luptat. Lucrurile nu mai sunt valabile în societatea modernă. Noi ne stresăm stând pe scaun, la birou, nu ardem calorii, nu ar trebui să mâncăm în plus.

Mancatul pe fond nervos: ce anume il provoaca?

Însă apetitul, nevoia de mâncare sunt dictate de la creier şi sunt greu de controlat. În mod normal, după ce starea de presiune sau pericolul au trecut, nivelul de cortizol ar trebuie să scadă. Dacă tu eşti sub stres continuu, efectul cortizolului asupra apetitului transformă excesul alimentar într-un obicei.

Slabit pe baza de stres acel moment, începi să fii tentat să consumi alimente dulci şi grase.

Spre ce alimente să te îndrepţi când vrei să mănânci

Adică, în loc de o salată sau de o banană, eşti tentat să alegi prăjituri sau fast-food, numite «alimente de confort». Mâncarea poate fi considerată o sursă de consolare, care să-ţi dea o stare de bine şi să atenueze efectele stresului.

Mâncatul compulsiv este, de asemenea, generat de stres. E o tulburare caracterizată prin consumul incontrolabil de mâncare, prin care bolnavul încearcă să facă faţă emoţiilor negative provocate de stres, de stima de sine scăzută, de singurătate şi depresie.

Iată cât de mult te îngraşă stresul!

Spre ce alimente să te îndrepţi când vrei să mănânci Dacă tot ai tendinţa să mănânci pe fond nervos, măcar orientează-te spre alimente-medicament, care influenţează producţia de serotonină şi controlează dispoziţia. Legumele cu frunze verzi combat oboseala şi tratează anxietatea şi depresia, graţie acidului folic care asigură buna funcţionare a nervilor şi muşchilor.

Lenea îşi caută loc între bolile psihice Fluctuaţiile de greutate de unu-două kilograme într-un interval de o lună sunt normale, spun specialiştii.

În plus, conţin magneziu, iar studiile au arătat că un deficit de magneziu în organism duce şi la scăderea nivelului de serotonină. Avocado e cunoscut pentru puterea sa de a creşte nivelul de dopamină neurotransmiţător de la nivelul sistemului nervos şi endorfine responsabile cu starea de bine.

Grăsimile bune pe care le conţine menţin sănătatea celulelor, scad colesterolul rău, ceea ce duce automat la o mai bună circulaţie a sângelui. Şi vitamina D pe care o conţin ouăle stimulează producţia de serotonină. Doctorii chiar recomandă consumul de ouă în sezonul rece pentru a preveni astenia indusă de vremea mohorâtă.

Carnea de pui şi de curcan conţine triptofan, un aminoacid care creşte nivelul serotoninei, şi tirozină, un alt aminoacid care ajută organismul să facă mult mai bine faţă stresului.